Sa pornesti la calatorie in vremurile astea de isterie gripala generala si sa ai gatul in pioneze din cauza unei banale laringite poate fi o experienta deosebita. Credeti-ma pe cuvant, tocmai am trait asta pe pielea mea.
Pentru linistea publicului nu, nu am porcina. Am zbierat vineri si m-am avantat in soarele (fals) primavaratic doar intr-un puloveras subtire, zicand ca nu ma doboara ea pe mine, raceala, gripa, ce-o fi. Nah, fals. Ma rog, n-am racit propriu zis, dar mi-am pierdut vocea. Aproape. Sun nashpa, dogit, de zici ca am drojdit zeci de sticle de saniuta si sute de pachete de tigari. Nashpa rau, pentru ca face un contrast ciudat cu infatisarea (apropo, sper ca desteptul care s-a itit cu "hallo, Barbie" in seara asta in parcarea de la aeroport nu vorbea cu mine...).
Inainte sa plec, zice mama: vezi, sa nu vorbesti cu aia prin aeroport, ca poate nu te lasa sa pleci.
Zice un coleg: hehe, astia ai nostri te lasa sa pleci, ca abia mai scapam de unul, da' te lasa austriecii sa intri?!
Etc, etcetera. Goangele si poantele astea insa s-au materializat in aeroport in priviri expresive de respingere si teama si mutat instantaneu pe un alt scaun, mai la vale. Si asta numai din cauza unei tuse usoare, stiti voi, d-aia feminina, ahe, ahe, ahem. Nimic gen buhuhu, beaaahaaaa, scuipat plamanii pe podea. Si totusi...
Am avut si avantaje: mai mult loc pentru cele doua genti plus geaca pe scaune in sala de asteptare, apoi mi-am facut loc printre primii in avion, ca doar e iarna si e bataie pe compartimentele de bagaje. No problem for me :D.
Si in avion i-am bagat pe unii din fata in sperieti: cucoana a scos un spray din ala antiseptic (presupun) cu care l-a stropit din belsug pe maini pe barbac- su, care a adaugat: poate trebuia sa ne luam si noi niste masti din alea...
Bineinteles ca am uitat sa iau de acasa pachetul de bomboane anti dureri de gat. Astea calmeaza si tusea, care de altfel e cauzata exact de racaiala pe care o simt pe gat. Va sa zica, dai si tuseste, am mai baut un ceai, o cafea, un suc de mere... si am dat coate sa ies mai repede pentru ca aveam o urgenta mare...
Am continuat cu ahe, ahe si la debarcare. Iar loc in fata la controlul pasapoartelor - super tare, ca tot ma grabeam!
Una peste alta, ce sa zic, nu e chiar rau sa tusesti un pic... Si nici nu m-am simtit porc pentru ca am "intrat in fata"!
ps: va asiguram ca in timpul calatoriei niciun calator nu a fost improscat cu scuipat sau germeni patogeni, pentru ca suntem civilizati si tusim in cot, si nu in palma - asa cum bine ne-a invatat newletterul corporativ.
Tuesday, November 10, 2009
porcina or not porcina... THIS is the question!
Labels:
aberatii cotidiene,
Austria,
calatorii,
sitcomul cotidian
Wednesday, November 4, 2009
Enel or not Enel?! it's not even a question...
Mai are cineva probleme cu facturile alandala de la Enel?! Help, pliz!
Labels:
chestii tampite,
idioti
Monday, November 2, 2009
frumos, ca o aroma de ceai
Unii oameni iti incalzesc sufletul cand ii intalnesti. De frumusete, de blandete, de inteligenta, de tot ce poate fi mai bun pentru a te face sa speri intr-o prietenie dulce ca aroma unui ceai bun...
Labels:
chestii faine,
prieteni
Sunday, November 1, 2009
leapsa in fotografii
Inca o leapsa haioasa, de data asta de la draga de Sonho. Va sa zica, trebuie sa gasim o fotografie draga si una haioasa. A fost cam greu... dar sa vedem cum m-am decis. La fotografia draga nu prea a fost greu, chestia era ca eu o consider(am) si haioasa, dar ar fi trebuit sa va explic prea multe despre backgroundul ei.
Asa ca o las doar cu titlul de draga si o trimit spre prietena de suflet Topolina careia ii spun ca imi pare tare rau ca nu ne-am putut vedea inainte sa plece spre cele tari, dar sigur o sa ne vedem la intoarcere.
Cea haioasa e de pe lac. Si asta e cu dubla semnificatie: e si haioasa, dar mi-e si draga, doar acela e lacul meu favorit. Care se pare ca o sa inghete si anul asta si o sa mergem cu totii la patinaj.
Acum arunc la randul meu leapsa la Misaki, Szuszi si Iulia. As arunca-o si la Zana, dar vad ca este (iar) disparuta in ceata.
Asa ca o las doar cu titlul de draga si o trimit spre prietena de suflet Topolina careia ii spun ca imi pare tare rau ca nu ne-am putut vedea inainte sa plece spre cele tari, dar sigur o sa ne vedem la intoarcere.Cea haioasa e de pe lac. Si asta e cu dubla semnificatie: e si haioasa, dar mi-e si draga, doar acela e lacul meu favorit. Care se pare ca o sa inghete si anul asta si o sa mergem cu totii la patinaj.
Acum arunc la randul meu leapsa la Misaki, Szuszi si Iulia. As arunca-o si la Zana, dar vad ca este (iar) disparuta in ceata.
Saturday, October 31, 2009
animalute care au nevoie de ajutor
Uuuuuuuuuuuf, iar niste pitici aflati la ananghie... AICI.
Labels:
animalute
Leapsa... culinara
Na, ca Lady Io ne-a copt-o. Madlenele mele sunt (in ordine profund aleatorie) ciorba clara a strabunicii mele Ioana, tocanita cu ceapa muuuulta si carne de porc a bunicii Alexandrina si topki tot ale ei. Baubau in farfurie n-am. Si nu luam aici in calcul posibile mancaruri ciudate ale cine stie caror popoare...
Leapsa merge mai departe la Misaki si la Day-Dreamer!
Thursday, October 29, 2009
Zazuza's laboratory: tarta Tatin
Ei bine da, am comis-o! Facui o tarta Tatin pe care am ochit-o ca reteta la dna Laura Laurentiu. Aluatul nu e acelasi, insa asamblarea & caramelul sunt dupa cum zice acolo.
Aluatul e de la mama mea cetire, e uber-simplu si zice asa:
150 gr. faina, 1 lingura zahar, 1 lingura apa rece, 90 gr. unt, 1 ou, 1 pachet zahar vanilat.
Se freaca zaharul cu untul intr-un vas, se adauga oul si vanilia, apa, apoi treptat faina. Se framanta un aluat care se lasa apoi sa se odihneasca la frigider 15- 20 minute.
Apoi, in timpul in care aluatul e la frigider, se iau 3 mere care se cojesc si se taie felioare nici prea groase, nici prea subtiri.
In tava in care se se va coace tarta se caramelileaza zaharul: 6 linguri & cateva picaturi de apa. 
Cand s-a topit si s-a maronit, se adauga si o lingura zdravana de unt. Apoi se misca forma pentru a acoperi cu zaharul ars si peretii. Se da de pe foc si se aseaza apoi merele. 
Peste se vine cu aluatul, taindu-se excesul. Se da la cuptor pentru 30 de minute la o temperatura de 200 grade (eu am cuptor electric, nu stiu cum e la cel cu gaze...). Si gata!
O mi-nu-ne! Saru-mana mama pentru reteta de aluat! Hvala lepo, gospodja Laura!
Aluatul e de la mama mea cetire, e uber-simplu si zice asa:
150 gr. faina, 1 lingura zahar, 1 lingura apa rece, 90 gr. unt, 1 ou, 1 pachet zahar vanilat.

Se freaca zaharul cu untul intr-un vas, se adauga oul si vanilia, apa, apoi treptat faina. Se framanta un aluat care se lasa apoi sa se odihneasca la frigider 15- 20 minute.
Apoi, in timpul in care aluatul e la frigider, se iau 3 mere care se cojesc si se taie felioare nici prea groase, nici prea subtiri.
In tava in care se se va coace tarta se caramelileaza zaharul: 6 linguri & cateva picaturi de apa. 
Cand s-a topit si s-a maronit, se adauga si o lingura zdravana de unt. Apoi se misca forma pentru a acoperi cu zaharul ars si peretii. Se da de pe foc si se aseaza apoi merele. 
Peste se vine cu aluatul, taindu-se excesul. Se da la cuptor pentru 30 de minute la o temperatura de 200 grade (eu am cuptor electric, nu stiu cum e la cel cu gaze...). Si gata!
O mi-nu-ne! Saru-mana mama pentru reteta de aluat! Hvala lepo, gospodja Laura!
Labels:
culinare,
zazuzas laboratory
Zazuza's laboratory: cea mai simpla reteta de paste cu fructe de mare
Ce te faci daca vine mama in vizita si tu n-ai nimic de mancare? Pai, deschizi usa congelatorului si usa camarii, faci un scan rapid, dupa care iti impui decizia asupra bietei femei: paste cu fructe de mare. Pffffff... usor descurajant cand vezi o mica strambatura din nas, dar cum alta solutie nu exista, treci la fapte.
Fructele de mare se decongeleaza si se fierb cateva minute.
Intr-o tigaie se incinge niste ulei (musai de masline, e mai bun la gust, si unde mai pui ca mai da si savoarea aia mediteraneana... :D) in care se arunca la calit doua rosii maricele. 
Cand rosiile incep sa-si lase zeama, se adauga trei catei mari de usturoi, taiati marunt marunt. Se amesteca, se arunca inauntru si frunctele de mare deja fierte, se asezoneaza cu piper si vreo doua linguri de vin alb. Se mai lasa un pic la fiert, dupa care se ia sosul si se toarna peste pastele fierte si unse la randul lor cu un pic de ulei de masline. Si uite asa am re-creat rapid si fara efort aromele care pluteau prin toata Fuerteventura asta vara...
Fructele de mare se decongeleaza si se fierb cateva minute.
Intr-o tigaie se incinge niste ulei (musai de masline, e mai bun la gust, si unde mai pui ca mai da si savoarea aia mediteraneana... :D) in care se arunca la calit doua rosii maricele. 
Cand rosiile incep sa-si lase zeama, se adauga trei catei mari de usturoi, taiati marunt marunt. Se amesteca, se arunca inauntru si frunctele de mare deja fierte, se asezoneaza cu piper si vreo doua linguri de vin alb. Se mai lasa un pic la fiert, dupa care se ia sosul si se toarna peste pastele fierte si unse la randul lor cu un pic de ulei de masline. Si uite asa am re-creat rapid si fara efort aromele care pluteau prin toata Fuerteventura asta vara...
Labels:
culinare,
zazuzas laboratory
Wednesday, October 28, 2009
m-am enervat
Da, stiu, e ciudat, pentru ca mai devreme ziceam ca zambesc, acum ma incrunt... dar nu, n-am mood swings, si chiar daca le-as avea sunt ale mele si basta. Dar serios m-am enervat. Am facut greseala sa ma uit inca o data peste niste discutii politice si m-au luat nabadaile. Mi s-a urcat sangele la cap, parol! In primul rand, iar va spun, si cred ca o sa mai imi racesc tastatura de pomana pana la alegeri: SA MERGEM LA VOT. Nu conteaza ca ne auto- anulam voturile, dar sa mergem. Nici nu ma intereseaza pana la urma cu cine votati, nu stau eu acuma sa analizez care dintre aratari ar fi mai buna in fruntea tzarisoarei asteia. Fiecare cu votul ma-sii, ca sa parafrazez. Important e sa ne deplasam fizicul pana la sectia de votare. Chestia cu absenteismul nu a impresionat pe nimeni, ba cred ca din contra: se bucura aratarile ca merg la vot doar aia pe care i-au cumparat cu un kil de faina, cu unul de ulei si o juma de posirca (p-aci pe la noi au si inceput cu pomenile). Nu dau doi bani pe politica, dar trebuie sa mergem la vot. Cred ca ar fi mai interesant pentru mass-media (pentru ca minunatei clase politice nu o sa ii pese deloc) sa vada ca 90% din populatia cu drept de vot si-a auto- anulat votul. Asta cred ca ar spune ceva. Absenteismul e durere la bashketzi. Zic sa terminam cu asta ca nu e a buna. Pfui, nu-mi vine sa cred - am absentat pana acum, acum m-a apucat! Dar trebuie sa mergem la vot!
hehe
Am pe faţă un zâmbet larg, cât o zi de vară. Prietenele ar trebui să ştie de ce :D!
Labels:
ce am mai gasit pe net,
chestii faine,
prieteni
Subscribe to:
Posts (Atom)


