casa noua

Zana a abandonat cu lauri blogul asta. Asa ca ma mut si eu. AICI.
Supa de gulas - adica blogul de fandoseli in bucatarie- ramane la locul ei AICI.

Imperiul (pe schiuri) contraataca

Cum sa nu te inmoi cand ii vezi bosumflati ca niste copii mici ca au terfelit steagul prin zapada din Kitz? Cum sa nu topai odata cu ei de bucurie ca in Schladming si-au luat revansa cu varf si indesat?

Aseara am tremurat si urlat in fata televizorului urmarind cursele nebunesti de slalom, facute cu viteza (aproape a) gandului. Uf, da' de ce sunt japonezii pe primul loc (scuze, Misaki!), aoleu, na ca vin si francezii, ah, Beniamineeeeeee, ce facusi, ma? Hai baietii, hai baietii, tare pe pozitii, schiuri si bete! Slalom, uite jalonul, nu e jalonul, ba-i albastru, ba e rosu, au, mai doare, ca doar cand intri prin ele cu o-suta-patruzeci-la-ora nu e chiar asa, de ici, de colo. Si apoi, delirul! Petarde, steaguri, presiunea imensa care a spart aproape ecranul televizorului si care i-a innebunit probabil pe schiori, si totusi... au castigat "ai nostri"! Acceptam totul, inclusiv strambaturile din nas "ah, dar tot degeaba, Schladming nu e nimica, daca in Kiiiiiiitz aaaam pierduuuuuuuuuut...".

Oh, well, bine, perfectionistilor, m-am delectat la nebunie cu titlurile voastre din ziarele de azi: "Imperiul contraataca", "O intreaga natiune de schiori poate rasufla usurata", "Daaaaaaa! Putem din nou castiga!", etc. Ma bucur ca va bucurati!
Si, ca recompensa, inca o data bunul Wolfgang... Schifoan, dragilor!

Viena vrea sa stie

Viena nu are tendinte spre autosuficienta, nu se crede atotstiutoare, caci crede in democratie. Viena vrea sa stie, si pentru asta isi intreaba cetatenii. Cand e vorba de luat decizii importante care privesc soarta locuitorilor si a orasului in general, Viena face referendum. Care referendum nu e o actiune gaunoasa menita sa atraga voturi pentru un politician sau pentru altul, ci are un scop bine definit.

O intraga campanie de informare este pornita cu mult timp inainte de desfasurarea referendumului: pliante prin posta, pagini intregi in ziare, panouri prin tot orasul, blog, pagina de facebook (ei bine, da!) si, ultimul, dar nu cel din urma, banalul - deja - website.

Intrebarile vizeaza probleme actuale ale orasului:

Vrem sa existe "administratori de bloc" (cu pregatire de specialitate)? Vrem taxa pentru centrul orasului? Vrem metrou 24/24h in weekend? Vrem o oferta mai extinsa pentru scolile cu program prelungit din oras? Vrem "buletin" pentru cainii "de lupta"?

Viena vrea sa stie, prin urmare intreaba. Daca majoritatea va raspunde "Da" acestor intrebari, atunci schimbarile se vor petrece. Cu adevarat. Pentru ca Viena isi respecta si promisiunile, dar mai ales locuitorii.

[fotografia apartine campaniei]

Democratia directa exista atunci cand iti folosesti [n.m. dreptul la vot]!
Referendumul va avea loc intre 11 si 13 februarie 2010.

nostalgia Pannonica

pentru ca au si ei falitii lor

Vorbeam acum ceva vreme cu prietena mea A.R., aflata in prezent la o bursa in Anglia, iar concluziile la care ajungeam destul de rapid erau asa: 1. ea nu ar putea niciodata sa emigreze si 2. mie mi-a stat mereu mintea la emigrat. Altfel, si mai poetic spus, eu am primit in dar la nastere un rucsac de calator.

Apreciez nespus faptul ca exista si oameni ca ea, care tin de locul unde s-au nascut si care vor, pot si iubesc sa ramana acolo unde s-au nascut. Dar nu va faceti iluzii, nu este "o trasatura de familie", pentru ca sora prietenei mele, de exemplu, este plecata deja de multi ani in Germania. Va sa zica, fiecare dupa cum ii dicteaza rucsacul propriu.

Statutul si mentalitatea emigrantului ma fascineaza. La fel cum ma fascineaza si statutul de membru al unui grup etnic sau al unei minoritati (sexuale, religioase, culturale, de orice fel). Recunosc ca am un mic snobism si o mica slabiciune pentru a fi "altfel". Iar acest "altfel" este la fel de fascinant de vazut prin prisma celorlalti, care sunt "la fel". Bine, imi definesc notiunile de "altfel" si "la fel" intr-un sens foarte larg si foarte general...

De ceva vreme persista in Austria o discutie care tinde sa devina din ce in ce mai aprinsa. Iar referendumul elvetian cu privire la interzicerea construirii de minarete nu a facut decat sa aprinda si mai mult valvataia, desi situatia din Austria nu se refera strict la etnicii musulmani.

Problema o constituie propunerea ministrului de interne de a construi centre (securizate si cu interdictie de parasire) pentru emigranti/azilanti.

La inceput voiau sa faca un astfel de centru in Burgenland - adica exact landul cel mai sarac al Austriei. Hans Niessl, guvernatorul landului, a protestat vehement, prin urmare a inceput cearta intre partide.

Dincolo de aspectele electorale, dar si populiste, ale acestei chestiuni, oamenii simpli, a caror minte inca nu a fost afectata de declaratiile sforaitoare anti-imigranti si pro-vize, vin si spun cateva lucruri de bun-simt:

1. crearea unui astfel de centru inseamna premisa excelenta pentru dezvoltarea unei zone tip ghetou, in care austriecii (in timp) nu vor mai avea acces niciodata.

2. inseamna de asemenea premisa excelenta pentru ulterioare probleme etnice.

3. inseamna de asemenea incalcarea drepturilor omului.

In trecut, problema emigrantilor (care intotdeauna au fost in numar mare, acum inregistrandu-se nu o crestere, ci dimpotriva, o scadere) era rezolvata intr-un mod mostenit din filosofia imperiala de expansiune: nu fa razboi, fa nunta (sau, mai exact: Bella gerant alii, tu, felix Austria, nube!). Adica, mai pe scurt: asimilare. Unde, atentie!, asimilare nu inseamna stergerea identitatii nationale, ci un mix and mingle etnic. Emigrantii erau distribuiti - fie ca doreau, fie ca nu - in diverse locatii din tara, in cote egale pentru fiecare dintre aceste locatii. Prin urmare, factorul amor & casatorie a actionat perfect, si astfel orice urma de grupuri etnice si problemele aferente au fost preintampinate. La fel si problemele legate de xenofobie si intoleranta. Pentru ca e mai greu sa incepi sa te certi cu propria familie pe teme etnice, mai ales cand familia respectiva e exemplul perfect de multiculturalism. Prin urmare nu izolarea emigrantilor e solutia, ci raspandirea lor pe tot teritoriul tarii.

In prezent, sper doar ca politicienii austrieci isi vor regasi mintile luminate si vor arunca o privire in trecut, pentru a redescoperi roata, adica solutia cea mai simpla si decenta la o problema care nu este chiar o problema. In ceea ce priveste asigurarea unui numar cat mai mare de voturi, cred ca sunt alte posibilitati de atragere a electoratului, in afara celor populiste, care functioneaza numai pe termen scurt, fiind nimic altceva decat un balon otravit de sapun.

rosu-alb-rosu

Imi aduc aminte vag, ca parca a fost odata ca niciodata o campanie de promovare a produselor autohtone "fabricat in Romania". Voi va mai aduceti aminte de ea? Nu? Cum adica, nici nu ati auzit de ea? Aha... Ok, dar sa stiti ca a existat. Ca a esuat lamentabil, asta e alta poveste. De ce-ul poate aduce valuri de raspunsuri, de la cele de economice, de marketing, la cele sociale si psihologice, etc. Contrar ideilor exprimate in articolele care apareau la vremea respectiva (dar si mai tarziu), nu cred neaparat ca programul a esuat din cauza supralicitarii pe perioada comunismului a ideei de Romania, romanism & identitatea nationala. Pur si simplu nu am avut (si nici nu avem, sau daca ii avem, nu sunt bagati in seama) adevarati oameni de marketing care sa faca din campania asta o chestie fireasca si sa o scape de frazele sforaitoare. Nu e nimic rau in a consuma produse autohtone, mai ales ca produsele autohtone nu sunt in totalitate proaste. Da, avem si noi falitii nostri, asa cum ii au toate tarile lumii. Numai ca noi ne lasam condusi de falitii astia. In plus, cum scriam si intr-un alt post de pe blog, ne e rusine ca suntem romani si facem totul ca sa nu ne mai amintim de asta. Iar eforturile noastre colective se regasesc si in compromiterea acestei campanii. Daca am pune aceeasi cantitate de vointa si in a face un lucru bun din tara noastra, am putea ajunge departe...

De ce m-am apucat sa scutur praful de pe tema asta? Pentru ca de fiecare data cand pun mana pe cutia cu lapte in Austria imi sare ceva in ochi. La fel cand iau untul, la fel cand iau aproape ORICE produs alimentar fabricat in Austria. Ce imi sare in ochi? Ia priviti si judecat singuri. Daca ei pot, noi de ce nu putem? Mai jos, dovada ca poti face campanie pentru produsele proprii intr-un mod discret si absolut deloc gretos. Si fara a implica pitipoance si pitiponci imbracati in costume populare :|.
ps: rosu-alb-rosu sunt culorile drapelului austriac. Sintagma se regaseste in aproape orice are legatura cu realizarile austriecilor, de exemplu Team rot-weiss-rot - cei mai buni atleti austrieci.
pps: pentru cei care nu au nicio treaba cu limba germana, Österreich = Austria

a manca-mancare: ce incantare!

Ma uimeste ca exista atatea bloguri de cooking. Ma uimeste si mai tare ca eu am un blog de cooking! Ma bucura insa la fel de tare ca lumea (cu tot cu mine) a inceput sa gateasca: frumos, simplu, elegant, rapid de cele mai multe ori, dar cu siguranta gustos absolut intotdeauna.

Prima care m-a convins sa ma re-apropii de cratite a fost draga de EasyPeasy. Are fata asta un blog sanatos si voios ca un mar de vara. Ratatouillesc, am mai zis eu odata, si zau ca stiu ce vorbesc!
Ca sa nu marchez decat trei puncte ale segmentului de timp dintre decizie si actiune (sic!), o mentionez si pe prietena mea Lady Io care vine cu niste retete simple si mare efect, si mai zic ca ultimul pe care l-am descoperit e Adi Hadean. Habar n-am cum am ajuns pe blogul lui, dar banuiesc ca tot de la EasyPeasy... Sper ca odata cand oi fi in tara sa fie si el pe la Bucuresti cu una dintre cinele lui delicioase. Apropo, ia dati un ochi aici, ca vi se mai pregateste ceva. Ceva bun de tot!

Cred ca asistam la o revolutie - care trece incet incet din online in viata reala, in care mancarea e abordata altfel, nu neaparat obsedant-sanatos, dar cu (bun)gust. E o revolutie care aduce inapoi pe masa painea cu untura si slana cu ceapa. Am asistat la revolutia asta si in Austria si tare m-am bucurat.

Si imi plac oamenii astia pentru ca nu au aere de mari cunoscatori, fara de care lumea oalelor si tigailor s-ar opri din loc. Imi plac pentru ca sunt exact cum sunt si mancarurile lor: simpli, gustosi, onesti, frumosi si colorati. Exact ca o mancare bine facuta.

de-a leapsa (no. 2)

Leapsa numarul 2 vine de la Lady Io si merge la un punct sensibil. Va sa zica...

1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Semne de carte - adecvate sau improvizate.


2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?
Da. Vreo cinci sau sase, de Craciun, toate in germana. Printre ele Daniel Glattauer - Alle Sieben Wellen, continuarea volumului Gut gegen Nordwind - o emotionanta poveste de dragoste infirpata pe... email.


3. Citiţi în baie?
Nu.

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?
Da, cel mai probabil va fi o carte cu fotografii si ganduri. Coming soon, I hope :D!

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Habar n-am! In ultimii doi ani am citit doar doua carti in romaneste...

6. Care este cartea preferată?
Nu am. Fiecare carte pe care o citesc pana la capat intra la "preferate". Daca in primele 10 pagini cartea nu-mi spune nimic, nu am taria de caracter necesara sa o duc pana la final si sa pot spune apoi "vai, ce carte proasta!"

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
Da, am facut asta adesea, acum insa nu mai am timp. Mai ales ca am inca vreo sapte carti care ma asteapta rabdatoare...

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
Cred ca mi-e putin teama, ca nu cumva sa descopar un idiot in locul autorului minunat care a scris cartea respectiva.

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Da si nu. Depinde cu cine.

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
Cartile primite cadou sunt mereu - din fericire - pe gustul meu, va sa zica am adevarati cunoscatori in jur! Recomandarile prietenilor sau pur si simplu inspiratia de moment din librarie sunt si ele motive importante.

11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?
Lectura este la fel ca mancarea: nu poti sa bagi cuiva pe gat ciorba, daca nu-i place borsul...

12. Care este locul preferat pentru lectură?
Acasa, pe canapea, sau in gradina. Dar de cand sunt in Austria, trenul si autobuzul au devenit si el minunate locatii de lectura.

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
Depinde de mood.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Nu, ma dor ochii. Si, pe urma, cartile electronice nu vor avea niciodata mirosul acela frumos al celor traditionale.

15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
N-am nevoie de imprumut.

16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
O alta lume in care pot sa ma ratacesc in voie. O calatorie. O revelatie uneori.

Leapsa merge mai departe la Misaki, Iulia si Lia. Dar si blogului insorit pe care l-am descoperit de curand...

de-a leapsa (no. 1)

Am primit de la Dana, tocmai din Gibraltar, o leapsa, pe care acum gasesc in sfarsit timp sa le onorez.

Va sa zica, leapsa nr. 1. Am mai facut o leapsa asemanatoare cu ceva vreme in urma, o sa o caut, ca sa vad, de haz, ce s-a schimbat intre timp - daca s-a schimbat ceva...

Daca as fi fost:
- o luna....as fi fost luna noiembrie sau august
- o zi a saptamanii...as fi fost miercuri pentru ca sta frumos in balans intre luni si weekend
- o parte a zilei...as fi fost dimineata - proaspata si cu aroma de cafea
- un animal marin....pisica sau caine, nu ma pot decide
- o directie...as fi fost tot inainte
- o virtute...as fi fost ....prietenie
- o personalitate istorica... Vlad Tepes
- o planeta...as fi fost Marte
- un lichid....as fi fost apa
- o pasare....as fi fost un vultur
- un tip de vreme ....vreme calda si insorita de vara
- un instrument muzical....pian sau chitara
- o emotie....as fi fost fluturi in stomac
- un sunet....murmur de padure
- un element...chimic? oxigen
- un cantec....rock cu riffuri puternice de chitara si sunete pline de toba mare
- un film....as fi fost "Ice Age" (si 1, si 2, si 3)
- un serial...as fi fost... habar n-am, trebuie sa ma mai gandesc :)!
- o carte...as fi fost un roman de aventuri
- un personaj de fictiune...as fi fost probabil D'Artagnan
- un fel de mancare...as fi fost supa de gulas, un pic dulce, un pic (mai mult) iute
- un oras....as fi fost Viena
- un gust...as fi fost picant
- o culoare...as fi fost albastru
- un material...as fi fost bumbac 100%
- un cuvant...as fi fost "agitatie"
- o materie de scoala...as fi fost "limba si literatura straina" (engleza, germana, p-acolo)
- un personaj de desene animate...as fi fost Bugs Bunny
- o forma....as fi fost triunghi
- un numar...as fi fost 3
- un mijloc de transport...o Harley Davidson
- o haina...as fi fost o rochie sexi

O dau mai departe lui Lady Io si Misaki si cui mai vrea sa o preia.

In plus, tot de la Dana, am mai primit cu drag doua premii:
Le dau mai departe tuturor celor din blogroll-ul meu, caci ii citesc pe toti cu drag.